sâmbătă, 11 ianuarie 2014

Confuzie

                                    Confuzie
Foi aruncate ghemotoc pe podeaua intunecata...lacrimi scurse in zadar...ganduri care mereu duc la tine.Unde esti?Ajuta-ma sa imi gasesc linistea.Am uitat sa-ti trimit mesajul pe care nu l-am terminat de redactat...
O pala de vant,ce adie usor,impreuna cu imaginile gandurilor pustii...le observ,le ascult,le domin.Ma gandeam sa fac ceva diferit de data asta,dar singurul lucru care ma inspira esti tu.Mereu eram genul de fata nebuna,neincrezatoare,care te-a pierdut...
Te simt atat de aproape,ingerul meu,nu trece zi sa nu rup petalele florilor din gradina eternei iubiri promise,dar disparuta de mult.Faptul ca esti atat de departe ma face sa realizez ca ma aflu in stadiul visarii,neputintei,disperarii.Nu pot concepe ca te-ai stins.Ai parasit lumea oamenilor obisnuiti,iar eu am ramas pustie...
Sunt prea multe stele pe cer.Care dintre ele esti tu?Imi aduc aminte de feul in care imi spuneai mereu ca ochii mei verzi stralucesc datorita sufletului meu de cameleon.Am ajuns in stadiul nebuniei...nu mai vad pe nimeni...reflexia iubirii tale e peste tot...oare chiar m-ai iubit, sau mi-am dorit asta atat de mult incat m-am mintit singura.Pe drumul meu nu gasesc decat cantari triste...romante disparute...idoli falsi.
Nu exista confuzie mai mare decat aceea in care nu esti capabil de a realiza ca ai pasit pe lumea cealalta...negarea eternitatii.Continua sa te rogi pentru mine...ingerul meu pamantesc...