luni, 29 octombrie 2012

O PAGINA DIN VIATA...


O PAGINA DIN VIATA...


18 Octombrie 2012...o zi ca oricare alta.Stau linistita in incaperea pe care o numesc des „camera mea”.Linistea e apasatoare...simt nevoie sa evadez din acest spatiu lugubru...Totul e atat  de...gol.Goala ma simt si eu  pe dinauntru...nu mai am incredere in nimeni...cu atat mai putin in mine...in gandurile mele sadice.E absurd...stiu...eu sunt absurda.Nu stiu ce vreau...nu stiu ce caut...nu stiu daca sunt fericita sau nu...dar nu simt nicio remuscare...nici un regret...nu as varsa nicio lacrima ...
Parca plutesc.Fascinant!Stau si ascult cea mai frumoasa melodie: LINISTEA! Dar cat va mai dura asta?Tind sa cred ca sunt captiva intr-o lume muta...poate e doar in mintea mea...nu...nu poate...ci sigur!M-am saturat de vorbele goale ale oamenilor...ce stiu ei?CE STIU EU?Acesti patru pereti parca vor sa ma invaluie in singuratatea lor...cine sunt?Unde sunt?Vreau sa ma trezesc!
De ce oamenii continua sa-mi scoata in evidenta defectele...de parca eu nu le vad deja...Ce absurd...aberant...o tampenie cum nu exista...Din moment ce cunoastem adevarata natura a oamenilor,de ce le cerem sfaturi si pareri?De ce riscam sa fim raniti?Poate nu sunt rai!Poate sunt doar sinceri si neintelesi.Poate incearca sa ne deschida ochii...Rai sau nu...cert este ca fara rautate nu exista bine...fara minciuna nici adevar...
De ce nu ma lasati sa dorm?De ce vrei sa ma doborati la pamant?Incerc sa ascult adierea vantului...dar nu-l aud!Cu ce am gresit eu...cu ce am gresit noi toti ca ne-am nascut in lumea asta frivola...cruda si nemiloasa.De ce nu ma lasati sa dorm?De ce tot continuati ale voastre jocuri necurate?Se poate?Macar cateva secunde...sa simt si eu sum e sa te detasezi de univers...
E simplu.Ignoranta!Nu mai pun la suflet vorbele voastre...gandurile voastre...ideili voastre sumbre...Nu ma mai puteti atinge acum.Lumea e a mea!Nu aveti putere asupra mea...sunt doar eu si restul lumii...
Ma prabusesc!Intunericul ma invaluie in ale sale valuri ametitoare.Spaima si haosul se abat asupra mea.Vad o raza de lumina in departare.Oare acolo sta ascuns norocul meu?Cand imi va veni si mie vremea sa devin cineva in lumea celor mari?Eu sunt doar un fluture nechibzuit in cautarea drumului spre cunoastere.Tormentul interior e singurul meu prieten...un suflet bland care incearca sa ma indeparteze de el...”De ce?”...”Trebuie sa te departezi de mine pentru a-ti fi bine...trebuie sa-ti gasesti calea...acesta e demersul lucrurilor, nu te speria...e adoar un vis...TREZESTE-TE!”
Deschid ochii incetisor.E o noua zi.Mie teama de ce va urma....Ce e sunetul acela asurzitor...nu se poate...latratul cainilor...se pare ca au vazut o pisica sau ceva.Nu...nu se poate!Pot auzi vantul si sunetul asurzitor al stropilor de ploaie care lovesc fereastra.Zambesc...Totul e limpede acum...SUNT LIBERA!Nu mai depinde de voi...ganduri rele.Pot face alegeri...mai ales greseli...dar totusi, sunt libera sa aleg!E nevoie de putina rabdare..timpul le rezolva pe toate...cu putin imbold din partea mea poate, dar macar o sa fiu eu...doar eu...cu miile de ganduri ce-mi strabat mintea...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu