sâmbătă, 27 februarie 2010

ROBERT JOHNSON


Leroy Robert Johnson (May 8, 1911 - August 16, 1938) a fost un muzician american de blues.


Cântecele lui Johnson, frazare vocale şi stilul de chitara au influenţat o gamă largă de muzicieni, inclusiv Muddy Waters, Led Zeppelin, Bob Dylan, The Rolling Stones, Johnny Winter, Jeff Beck si Eric Clapton;

Conform unei legende cunoscute,Robert Johnson a fost sfatuit sa-si ia chitara si sa se duca la o intersectie la miezul noptii.Acolo s-a intalnit cu un om care i-a luat chitara si a acordat-o.Acest lucru a fost de fapt un pact cu diavolul.Astfel Robert Johnson a devenit celebru.

Unele legende spun ca daca faci un pact cu diavolul,el isi va trimite “cainii iadului” sa te omoare dupa 10 ani de la incheierea pactului.Robert Johnson a murit la 10 ani dupa ce a fost la aceea rascruce de drumuri.


Cantece compuse de Robert Johnson:
cross road blues
me nad the devil blues
they`re red hot(up jumped the devil)
drunken hearted man
come on in my kitchen
terraplane blues
walking blues
helhound on my trail
crossroads blues

8 MARTIE

Ziua femeii a fost sarbatorita pentru prima data in Statele Unite,in 1909, in ultima duminica a lunii februarie si a fost initiata de catre Partidul Socialist American.


In 1910, Congresul Internationalei Socialiste, de la Copenhaga, consfinteste Ziua Internationala a Femeilor ce urma sa fie celebrata in ultima duminica a lunii februarie in fiecare an.

Aceasta zi urma sa fie folosita de catre femeile acelor vremuri pentru a milita pentru drepturi egale cu ale barbatilor, printre care se numara si dreptul la vot.

In anul 1917, pe 23 februarie, femeile din Rusia organizeaza o manifestatie impotriva razboiului, iar dupa cateva zile tarul avea sa fie detronat si sa inceapa Marea Revolutie Socialista.



Trecerea de la 23 febuarie la 8 martie s-a facut in mod natural prin adoptarea calendarului iulian. 8 martie este prilejul de a ne arata recunostinta, pretuirea, dragostea imensa pentru cele care ne-au dat viata si care isi dedica intreaga existenta pentru a ne face existenta cat mai frumoasa.

Este ziua in care barbatii isi rasfata sotia, iubita, prietena cea mai buna. Este momentul in care se inregistreaza cele mai mari vanzari la flori. Este clipa in care inlocuim orice lacrima de tristete cu una de emotie si de bucurie.Atunci ar trebui ca fiecare femeie sa se bucure de ceea ce este si sa se simta, chiar daca numai pentru o zi, regina printre regine.



Si oricat ar comenta barbatii ca 8 martie este o pedeapsa pentru ei, stim bine ca fiecare gest frumos pe care il fac in aceasta zi nu vine doar din dorinta de a avea "liniste in casa" (cum spun cei mai rautaciosi), ci din iubire, din respect si din recunostinta pentru cele care le daruiesc in fiecare zi cate o frantura din inima lor.



Va doresc tuturor sa aveti parte de un 8 Martie la fel de minunat precum sufletul vostru, toate florile din lume si toata dragostea pe care stiu ca o meritati!


1 MARTIE

MARTISORUL


Pe vremea dacilor, simbolurile primaverii erau confectionate in timpul iernii si se purtau doar dupa 1 Martie. Martisoarele erau, pe atunci, pietricele albe si rosii insirate pe o ata. Alte surse aratau ca martisoarele constau in monede care erau atarnate de fire subtiri de lana, negru cu alb. Tipul de moneda (aur, argint sau bronz) indica statutul social. Ele erau purtate pentru a avea noroc si pentru a avea o vreme buna. Dacii credeau ca aceste amulete aduc fertilitate, frumusete si previn arsurile din cauza soarelui. Acestea erau purtate pana cand copacii incepeau sa infloreasca si apoi atarnate de crengile lor.



Prima zi a primaverii este ziua Babei Dochia. Baba Dochia este o batrana zeita agrara, care moare de 1 martie si renaste de Mucenici, pe 9 martie. Dochia aduce aminte de marea zeita Terra Mater si poate fi asociata cu Diana si Iuno de la romani si cu Hera si Artemis de la greci.



Legenda babei Dochia (varianta)

O femeie batrana, Dochia, avea o fiica vitrega pe care o ura. Intr-o zi de iarna geroasa, Dochia i-a dat o haina foarte murdara cerandu-i sa o spele la rau pana devine alba ca zapada. Pe masura ce o spala, haina devenea tot mai neagra. Inghetata de frig si cuprinsa de disperare, fata plingea cand a aparut Martisor, un barbat tanar care i-a oferit o floare magica si a sfatuit-o sa se intoarca acasa. Cand a ajuns fata acasa, panza era alba ca si neaua. Batranei Dochia nu i-a venit sa isi creada ochilor. Vazand floarea rosie, prinsa in parul fetei, Dochia a crezut ca primavara a revenit si a plecat cu turma de oi pe munte. Urcand muntele, vremea s-a facut frumoasa, asa ca Dochia a renuntat, pe rand, la cojoacele pe care le purta. Cand a ajuns in varf, vremea s-a transformat in vifor si atunci s-a aratat Martisor: "Vezi cat de rau este sa stai in frig si umezeala" a grait el, "tu, cea care ti-ai obligat fiica sa spele haine in raul inghetat." Apoi a disparut. Batrana a ramas singura pe munte, a venit gerul si oile au fost transformate in pietre. De atunci rosul si albul simbolizeaza lupta intre bine si rau, intre iarna si primavara.



La sfarsitul secolului al XIX-lea Martisorul era primit de copii, fete si baieti, fara deosebire, de la parinti in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui.

Martisorul de care se agata o moneda metalica de argint si, uneori, de aur, se purta legat la mana, uneori prins in piept sau la gat. El era scos, in raport de zona etnografica, la o anumita sarbatoare a primaverii (*Macinici, *Florii, Paste, *Arminden) sau la inflorirea unor arbusti si pomi fructiferi (maces, porumbar, trandafir, paducel, visin, zarzar, cires etc) si agatat pe ramurile inflorite. Se credea ca purtatorii Martisorului vor fi sanatosi si frumosi ca florile, placuti si dragastosi, bogati si norocosi, feriti de boli si de deochi.

Aromanii puneau Martisorul in ajunul zilei de 1 martie, in seara zilei de 28 sau 29 februarie.

Dupa unele traditii, firul Martisorului, funie de 365 sau 366 de zile, ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte. Asemenea Ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul primaverii, la nasterea anului agrar.

De la romani si aromani, obiceiul a fost preluat si de alte popoare din centrul si sud-estul Europei.




PRIMAVARA











Primăvara este unul din cele patru anotimpuri ale zonei temperate, marcând tranziţia de la iarnă spre vară. Din punct de vedere astronomic, marcarea începutului primăverii este, de cele mai multe ori, legată de echivalenţa dintre durata temporală zilei şi a nopţii, timp al anului numit echinox în astronomie. Astfel, în emisfera nordică, echinoxul de primăvară este datat astronomic în jur de 21 martie al fiecărui an, în timp ce în emisfera sudică, acelaşi echinox este în jurul datei de 23 septembrie. Simultan cu existenţa unui echinox într-una din cele două emisfere ale Terrei, echinoxul "opus" marchează cealaltă emisferă.




Similar, terminarea primăverii şi începutul verii astronomice este considerată a fi în jurul datei când ziua devine maximă, iar noaptea minimă, timp al anului numit solstiţiu de vară. Astfel, în emisfera nordică, solstiţiul de vară este datat în jurul datei de 21 iunie, respectiv în emisfera sudică, acelaşi solstiţiu este plasat temporal în jurul datei de 21 decembrie. Similar cu "antinomia" echinoxurilor de la începutul primăverii, simultan cu existenţa unui solstiţiu într-una din cele două emisfere ale Terrei, solstiţiul "opus" marchează cealaltă emisferă.



În realitate, datorită condiţiilor specifice geografice şi climatice ale diferitelor locuri care aparţin zonelor temperate, există foarte multe criterii care trebuie considerate pentru a marca anotimpul primăvară. Aceste diferenţieri specifice au marcat profund viaţa oamenilor din diferite zone ale planetei din punct de vedere agricultural, existenţial, filozofic şi cultural. Întotdeauna, primăvara şi echivalentul său conceptual, filozofic şi ideatic au însemnat dezgheţul, topirea, trezirea la viaţă, reînoirea şi renaşterea naturii, vieţii şi a societăţii.